s s

Istoria localităţii

 

Date istorico-geografice

 

Potrivit cercetărilor regretatului Vladimir Nicu, autorul îndreptarului biblio-grafic în două volume „Localităţile Moldovei în documente şi cărţi vechi”, editate la Chişinău, se menţionează:

 

„Chiar şi cu această primă menţiune documentară descoperită (deocamdată) – 21 septembrie 1436, Buţenii au o vîrstă demnă de tot respectul. Cu cît mai mult că se ştie, deasemenea, că sunt şi o străveche aşezare răzeşească.

În ziua de 22 decembrie 1835, autorităţile basarabene cercetînd documentele mazililor şi privilegiile moştenite din străbuni, descoperă la Andrei Lupaşcu din Buţeni un act domnesc de proprietate de pînă la înscăunarea lui Ştefan cel Mare, document de mare valoare istorică şi ştiinţifică”( Serialul enciclopedic Localităţile Moldovei, vol. 2, Chişinău, 2000, pag. 546)

Potrivit altor cercetători, denumirea actuală a satului Buţeni pare a fi una modificată. Menţionează ei că, pentru prima oară localitatea Buţeni apare documentar în izvodul hotarelor moşiei Hânceşti din 25 mai 1731, document aflat cîndva în arhiva familiei Manuc Bei. Aici toponimicul este menţionat de două ori în formule diferite: „la drumul Băţenilor” şi „vornicul Ioniţ(ă) de Buţăni”. La recensământul populaţiei din 1772-1773 denumirea localităţii este găsită ca „Boţeni”[1], iar la cel din 1774 ca „Băţănii”. În mărturia hotarnică pentru alegerea şi hotărârea moşiei Galbena din 5 iunie 1803 numele satului este trecut „Băţăni”, iar în Condica Vistieriei Moldovei (Condicua liuzilor) din octombrie acelaşi an – „Băţănii”. Ultima denumire se păstrează şi în recensământul de la 1817 .

Ei consideră denumirea Băţeni/Băţăni primară faţă de Buţeni şi că ar fi avînd la bază antroponimicul Băţ, ceea ce înseamnă „bucată de lemn lungă, subţire, cu diverse întrebuinţări – baston, măciucă, prăjină, nuia, vargă, şteap, stîlp, bîrnă, par, ţeapă”.

 

Potrivit unei versiuni, care pare a fi o legendă, denumirea satului provine de la cuvîntul „bute” ceea ce înseamnă „butoi”. Se spune că ocupaţia principală a primelor familii ce s-au stabilit cu traiul pe aceste meleaguri, ar fi fost dogăria – confecţionarea butoaelor. Mai multe butoaie – „buţi”, de aici şi denumirea localităţii – Buţeni.